luni, 28 septembrie 2009

Locuri misterioase din Romania


Polovragi – Adevarata pestera a lui Zamolxis?

Pe malul Oltetului, intr-o ambianta de vis, in mijlocul naturii ne priveste ochiul negru al unei pesteri in care a fiintat odinioara insusi Zamolxis, Zeul-Om atat de iubit de daci. Numita printre altele, pestera lui Zamolxis, Pestera lui Pahomie sau Pestera Polovragi, formatiunea carstica din muntii Olteniei ascunde taine nebanuite. Profesorul Nicolae Simionescu dezvaluie o parte din denumirea de Polovragi, sugerand ca se trage din existenta unei campii “Poleo” unde se adunau vracii si initiatii dacilor. Ermitii daci erau capabili sa vindece toate bolile vremurilor cu ajutorul plantei magice numita Polovraga, planta disparuta in zilele noastre. Polovragi este, de asemenea, pestera descrisa de Mihai Eminescu in poemul “Memento mori”.
Conform legendelor, Zamolxis era detinator al unor puteri uluitoare , fiind capabil sa-si schimbe dupa dorinta infatisarea din tanar in batran. Prin pestera Polovragi, zeul suprem al geto-dacilor intra in adancuri pentru a iesi peste munti la cetatea Sarmizegetusei. Cand speologii au cercetat pestera in premiera, acum circa 100 de ani, au fost uluiti sa descopere urme de picioare umane incaltate, vechi de 2.000 de ani, fara indoiala urme de daci.

Zvonurile despre comorile dacice ascunse in Polovragi au atras sumedenie de rauvoitori si aventurieri lacomi. Toti acestia au avut parte de morti tragice in incercarile lor nesabuite de a tulbura linistea locului. Se spune ca blestemul lui Zamolxis inca vegheaza locul . Stau marturie zecile de cazuri, povestite in popor, despre ciobani carora le-au disparut oile, vacari care au ramas fara vacile din fata ochilor, nuntasi carora le disparea de pe mese bautura si mancarea - lasandu-i muti de spaima si bolnavi de nebunie.
Entuziastii fenomenelor paranormale numesc zona “Triunghiul Bermudelor din Oltenia". O intamplare demna de retinut este acea care vizeaza cunoscutul obicei al lui Tudor Valdimirescu de a reveni pentru rugaciune in preajma zidurilor Manastirii Polovragi. O iscalitura a sa ramasa in manastire se adauga variantei neoficiale in care o sosie a sa ar fi fost ucisa de eteristi, pe cand Domnul Tudor, un initiat al vremii, a ramasa in manastire pentru a trai deghizat in calugar pana la sfarsitul vietii.

Sinca Veche
Enigmele bisericii din stanca

Situat in frumoasa Tara a Fagarasului, Sinca Veche este un fascinant si stravechi sat romanesc care a avut candva patru biserici, trei de lemn si una din piatra; in prezent pastrandu-se doar biserica de piatra, care este si cea mai veche. Aceasta a fost construita pe locul unui strabun loc sacru despre care cercetatorii spun ca are o vechime uluitoare de circa 7.000 de ani. Cu toate ca exista numeroase voci care afirma ca biserica a fost unul dintre primele locuri de cult crestin din Dacia, o parte a specialistilor atrage atentia asupra inscriptiilor ne-crestine de pe unul dintre peretii altarului. Conform preotului Silvestru Popovici din Sinca Veche, acest perete face parte din biserica interioara, din pestera, care a fost in mare parte distrusa de catre cei care au sapat de-a lungul veacurilor in cautare de comori.

Incarcatura subtila a acestui loc se manifesta uneori prin aparitii inexplicabile de sfere de lumina, cruci si semne stranii. Pe unul dintre pereti se mai poate observa o sculptura a unui cap de dac cu barba, plete si cusma. Zona mai este celebra in randul initiatilor deoarece aici, in prejma marilor sarbatori religioase, unii oameni spun ca aud coruri care canta cantece de o frumusete nelumeasca. Toti cei care au auzit corul din alta lume au fost frapati de faptul ca, desi muzica parea bisericeasca, iar cuvintele se auzeau clar, nu reuseau sa retina sensul lor. Termenii nu sunau romaneste si totusi nu pareau straini de limba romana arhaica. Sa fi fost cantece in limba daca?

Despre sacralitatea acestui loc vorbesc numeroase intamplari, precum povestea lui Gheorghe Moldovan, un localnic urmarit de Securitate in anul 1953 pentru colaborare cu Rezistenta Anticomunista din Fagaras. Moldovan viseaza niste fiinte de lumina care-l avertizeaza si-l sfatuiesc unde sa se ascunda pentru a nu fi gasit. 43 de ani mai tarziu, in 1996, reporterul TVR Lucian Babeanu a intrat in pestera dorind sa traga cateva cadre si cu aceasta pentru o emisiune cand, spre stupoarea cameramanului, camera video a inceput sa porneasca si sa se opreasca singura, neraspunzand la comenzi. Crezand ca aparatul de filmat este defect, echipa a parasit pestera, iar in studiouri, cand au vizionat ceea ce se inregistrase, au avut surpriza sa observe sfere de lumina stralucitoare care roiau in adancul bisericii…

joi, 3 septembrie 2009

Misiunea Romania - Scolile de initieri si sanctuarele sacre isi recheama discipolii (Melfior Ra)


Misiunea Romania

MOTTO : "" Prin descoperire am luat la cunostinta de taina aceasta , despre care va scrisei in putine cuvinte. ""

Conform autoarei pe planeta noastra exista o Cruce Energetica Telurica. Aceasta cruce marcheaza punctele cardinale ale Terrei si are ca terminatii la capetele bratelor ei cite o piramida. Melfior Ra, prezinta locul si rolul acestora si face o corelatie intre evenimentele importante ale istoriei, in mod special referindu-se la religiile si imperiile aparute pe aceste brate ale crucii energetice. Bratul Sudic al crucii energetice telurice, are ca terminatie Piramida Luminii Celesste, ( Marea Piramida , din Egipt). Bratul Estic are ca terminatie o piramida care se afla in interiorul Podisului Anatolia, in Turcia, iar bratul Vestic al crucii energetice are ca terminatie o piramida care se afla in interiorul solului Sardiniei, din Italia. Unul din bratele crucii energetice telurice, si anume bratul Nordic, are terminatia in Romania si aici se afla amplasata Piramida Nordica, in interiorul Muntelui Retezat (vezi cartea "Crucea Energetica a Terrei"). Acest brat al crucii energetice urmeaza sa isi manifeste energiile prin locuitorii zonei astfel sa se implineasca destinul neamului romanesc si totodata al bratului energetic al crucii. Sub influenta energetica si spirituala a crucii energetice telurice si a piramidelor care incheie crucea energetica, omenirea acestei civilizatii a cunoscut in anumite perioade de timp ale istoriei, momentele lor de dezvoltatre si progres din punct de vedere militar, politic si cultural, prin care acele popoare s-au remarcat si s-au impus pe parcursul mileniilor. Astfel se explica dezvoltarea si cultura egipteana, iar Imperiul Roman s-a facut cunoscut prin cuceriri imense de teritorii si popoare, deasemeni s-a impus si Imperiul Otoman, prin cuceriri. Tot pe aceste brate ale crucii energetice telurice s-au ivit marile religii ale omenirii. Autoarea Melfior Ra, afirma ca a sosit timpul ca bratul Nordic al crucii energetice telurice, prin piramida din interiorul muntelui Retezat, sa-si reverse energiile iar locuitorii acestei zone sa-si implineasca menirea. De aici din aceasta zona se va declansa constientizarea TRECERII OMENIRII IN REGN SPIRIITUAL si conlucrarea dintre fiintele umane terestre si fiintele imateriale -spirituale extraterestre. Iata MISIUNEA ROMANIEI, iata care este rolul si rostul, amplasarii piramidei Nordice in capatul bratului crucii energetice telurice. Acum la intrarea in noul mileniu si mai precis intr-o noua Era Cosmica, Romania prin poporul ei este chemata sa-si manifeste energia acumulata de zeci de mii de ani, de la construirea primei piramide a PIRAMIDEI LUMINII CELESTE, pe bratul sudic al crucii energetice in urma cu 26000 de ani in colaborarea dintre terestrii si extarterestrii .
MISIUNEA ROMANIA a inceput.

Valentin Teodorescu


SCOLILE DE INITIERI SI SANCTUARELE SACRE ISI RECHEAMA DISCIPOLII

Melfior Ra ...
http://melfiorra.ro

Vechile si inaltele scoli de initiere oculta, (ocult, ezoteric = nevazut ochiului fizic,) cea egipteana- “Piramida Luminii Celeste” = numita acum Piramida lui Kheops, si cea Dacica –Zamolxiana, Sarmizegetusa Regia, isi recheama discipolii, in scopul reconectarii lor, la sursa energetica de inalta frecventa vibrationala pentru a fi apti si competenti in a transmite semenilor, energia cunoasterii si a transformarii care se emite si se manifesta acum pe Terra.
Scoala de initiere egipteana are si a avut o mare si stransa legatura energetica cu scoala de initiere Zamolxiana, din Sarmizegetusa Regia.
Iata ca marele zeu Zamolxe dupa ce a primit initierea in tainele oculte, in sarcofagul din Piramida Luminii Celeste - scoala egipteana, a adus cunoasterea oculta pe aceste plaiurui. Aici in inima capitalei a Marii Dacii, in Templul Sanctuarului, a infiintat Inalta scoala de initieri oculte Sarmizegetusa Regia.
Asa cum in scoala egipteana de initiere exista in Marele Templu, camera regala si sarcofagul, locul sacru al initierilor, tot la fel si aici in scoala Dacica-Zamolxiana, exista Soarele de cristal-viu, locul sacru al initierilor, in interiorul Templului Regal. Soarele Sacru de cristal viu, cel cu 10 raze, isi desemneaza si astazi locul din adancuri, prin Soarele de Andezit, care se afla la suprafata solului.
Nu putini sunt astazi cei intrupati aici, cei care au frecventat prin vremi cele doua scoli initiatice. Dar si mai multi sunt acum, intrupati aici in aceasta zona, cei care au parcurs scoala de initiere Zamolxiana, din muntii Orastiei, din sanctuarul sacru al Sarmizegetusei Regia, si care au dorit sa revina aici prin reintrupare spre a-sI desavirsi cunoasterea.
Prin vremi, cei care au primit initierile in cele doua scoli, sunt rechemati la o reconectare la sacrele energii si cunoasterile dobandite candva prin aceste inalte scoli de studii ezoterice. In acest context, acum cand omenirea se afla la marea trecere dintr-o era in alta, dintr-o frecventa vibrationala energetica in alta, trecere care marcheaza marea transformare, spiritele intrupate care au venit special sa ajute ca aceasta trecere sa se efectueze cat mai lin si fara urmari nedorite, pe cat este posibil, acestia se afla aici si se supun voii divine prin faptul ca reconecteaza, regenereaza si unifica cele doua energii care sunt cuprinse si actioneaza din interiorul Terrei, prin ceea ce numim Crucea energetica a Terrei.
In acest scop am strabatut calea dintre cele doua puncte de extrema importanta, care unesc terminatiile Crucii energetice a Terrei, strajiuite de cele doua piramide, cea din Egipt si cea din Romania, (despre care am scris cu lux de amanunte in cartea “ Crucea energetica a Terrei”.)
Locurile cu mare incarcatura energetica si mai ales sanctuarele sacrelor initieri isi recheama acum discipolii, pentru a-i pregati energetic pentru cele ce urmeaza, si pentru ceea ce ei au de implinit acum la marea trecere si transformare.
In acest scop am efectuat excursia initiatica in Egipt, si tot in acest scop am luat legatura cu locurile din zona tarii noastre, locuri- cheie, portaluri-energetice prin care ne reconectam la sursa energetica a noii frecvente vibrationale si electromagnetice a Terrei.
Asa cum Egiptul isi recheama discipolii tot la fel si Sarmizegetusa Regia isi recheama discipolii pentru a-i instrui si pregati in scopul transcederii noii energiei, care urmeaza sa se instaureze in foarte scurt timp. Iata Saltul Cuantic cel mult discutat si asteptat, bate la usa Terrei, la usa zonei, este aici langa noi.
Iata si explicatia, de ce in vechile calendare Incase si Mayase, nu mai aparea nimic dupa anul 2012. Pentru ca Pamantul de la aceasta data trebuie cautat si va fi gasit pe alte coordonate, pe alte frecvente ale undei electromagnetice, pe alte frecvente vibrationale, pe o alta spirala in circuitul macrocosmic.


In acest sens se produc deschideri de noi portaluri energetice si au loc tabere initiatice, excursii, intruniri si exercitii sacre de reconectare in energia pura universala, in Energia Unicitatii, a Unicului Parinte Creator, intrucat facem corp comun cu MARELE INTREG MACROCOSMIC !

Melfior Ra



Mai jos sunt linkurile spre postari (EM) despre taberele efectuate in anul 2008 si 2009

http://romaniaesoterica.blogspot.com/2008/07/tabara-initiatica-rarau-pietrele.html

O harta astronomica a antichitatii (prof.Timotei Ursu) II

O “hartã astronomicã” a antichitãtii?!
Prof. Timotei URSU
Dacia magazin nr. 50

Pozitia Culmii Godeanu, înconjuratã - printr-o .coincidentã oroformativã. de o veritabilã coroanã muntoasã, cu posibile aliniamente succesive ale unor culmi, (vezi foto 7, harta zonei si foto 8, .ecoul culmilor.!), poate fi explicatia extraodinarã a optiunii constructorilor KOGAIONULUI tocmai aici, În mijlocul unei multimi de munti si dealuri, care - întâmplãtor! - oferã surprinzãtoarea sansã a nu mai putin de 24 aliniamente de culmi succesive (vãzute de pe culmea Godeanu). Evident, pozitionarea aceasta a culmilor este o .coincidentã.; dar sesizarea acesteia a fost, probabil, rezultatul unor îndelungi observatii si rãmîne extraordinarul merit al celor care au
fãcut, în cele din urmã, aceastã alegere.
Ce legãturã pot avea aceste aliniamente - (probabil sesizate încã în Antichitate) - cu... Soarele de Andezit, de pe Terasa XI a Dealului Grãdistei?
Examinând mai atent, cu corectie digitalã, fotografiile aeriene pe care le-am executat în 1985 la Dealul Grãdistei, am observat cã, dincolo de .lãtirea. cu circa 10-13 cm. pe razã datoratã aparitiei unor crãpãturi accentuate de factorii meteorologici, de intemperii, (ba: chiar si de factorul .uman., de vreme ce se citeazã... miei copti la protap pe... Soarele de Andezit, prin deceniile 60 si 70!), ei bine: în pofida oricãror asteptãri, cele 10 sectoare de cerc, reprezentate de cele .10 felii. ale marelui disc de andezit, NU SUNT EGALE!.. Ele ar fi trebuit sã aibã fiecare
dimensiunea unghiularã de câte 36 grade (360 grade : 10); totusi, aceste felii prezintã mãrimi unghiulare, la centru, diferite. (Pentru facilitarea calculelor am notat subdiviziunile de grad: zecimal si nu prin .minute/secunde.. Vom opera deci, socotind, spre ex. .3 grade si 45 minute. = 3,75 grade; .1 grad si 20 minute. = 1,33 grade; etc. )

Foto 10. Alunecarea vizibilã a Soarelui de Andezit, pe .soclu., spre S-V (2007)

La rândul lor, (foto 9, schita de lucru SA) razele - care ne-am astepta sã .intervinã despãrtitor. la 36, 72, 108 grade, etc. - nu numai cã .apar. la mãrimi unghiulare diferite, dar nici mãcar nu încep sã se însire pornind de la .un anume punct cardinal., sã zicem Nord! Raza 1, care deschide .felia A. începe de la + 8,8 grade Nord (din motive care, pntru moment, ne rãmân necunoscute!). Respectând directia de .mãsurarea a cercului. asa cum sugereazã marele Sanctuar Rotund, adicã în sensul invers drumului acelor de ceasornic - de altfel în consens cu metoda anticã cvasi-general utilizatã în spatiul mediteranean!), dar admitând - pentru usurarea calculelor - sistemul nostru actual de numãrare în cercul sexagesimal, vom observa cã Raza 2 , definind un Sector A cu o valoare de 34,88 grade sexagesimale, marcheazã la punctul 333,2 grade Vest.


Foto 9 Cele 10 .felii. ale Soarelui de Andezit au mãrimi, în grade sexagesimale, diferite! (Schita de lucru, Timotei Ursu, 2007)

(Nu ne referim la sectorul de disc deteriorat si reconstituit aproximativ .simetric., în beton, în 1979, mai ales cã nu avem dovada certã a acestei presupuse simetrii, mai ales pe sectorul de cerc SUD-ESTIC, care ne-ar fi interest în cel mai înalt grad!) Examinând însã doar zona originalã, pãstratã .in situ., care ne oferã evidenta a 7 din cele 10 raze initiale, si acordând ... credit de inventar pentru celelalte 3 raze, vom observa cã sectoarele de cerc au dimensiuni care variazã, de la sector la sector: între 34 grade, 53 minute si pânã la 38 grade si 29 minute. O asemenea diferentã, de aproape patru grade, nu poate fi pusã nici pe seama întîmplãrii, si nici pe seama unei presupuse inabilitãti a constructorilor acestui uimitor complex: nu urci pânã în vârful aproape inaccesibil al unui munte ditamai constructia de andezit,cântãrind circa 20.000 de kilograme (!), tãiatã .atent. în zece sectoare, si sã le ansamblezi acolo … inegale! (În cel mai rãu caz, ele ar fi fost .tunse. la fata locului de cãtre pietrarii-ansamblatori...)
Sã fi existat - cu clarã intentie - o altã explicatie a acestor deosebiri de mãrimi ale unghiurilor?
Deoarece ne-am propus atât reconstituirea dimensiunii virtuale (initial) a Soarelui der Andezit, cât si mai ales unghiulatia .razelor. (respectiv a locului de imbinare, în linie absolut dreaptã, a .feliilor.), am renuntat la estimarea diametrului printr-un .numãr de diametre succesive.: este absolut sigurã .lãtirea. diametrelor, neregulatã, datoritã crãpãturilor transversale, ca si deplasãrii vizibile (cu rata de 5-11 centimetri) a discului superior, pe .suportul. similar ca dimensiune de dedesubt. Aceastã deplasare a fost probabil rezultatul aceleiasi miscãri seismice care a cauzat alunecarea întregii terase, dar mai ales a jumãtãtii de Nord-Est si Est, cãtre vale, determinând si actualul .cerc neregulat. al marelui Sanctuar Rotund. (Deplasarea, .alunecarea. discului superior al Soarelui de Andezit, este perfect demonstratã de fotografiile 10 si 11: discul superior .dezveleste. o margine a suportului spre Sud-Vest si .acoperã., ca o ciupercã, curbura de Nord-Est a acestuia. Noile mãsurãtori, din octombrie 2007, le-am efectuat ajutat admirabil de dl. Radu Brilinschi. Dupã eliminarea .ratei crãpãturilor., diametrul real - .initial. rezultã a fi fost, potrivit calculului prin circumferinta .soclului., cuprins între de 6.93 -6.95 m! ).
În ce priveste .directionalitatea razelor Soarelui de Andezit., aceasta a fost stabilitã - în ultimã instantã - nu dinspre centru spre extremitãti, prin examinare cu busola (aproximatia obtinutã cu busola depãsind 1,5 - 2 grade, cu atât mai mult cu cât zona prezintã certe variatii magnetice!) ci prin stabilirea locului mai exact al punctului de origine al .razelor., prin echivalenta dintre situarea metricã pe circumferintã cu mãrimea corespunzãtoare în grade sexagesimale. (Aceastã metodã a dat aproximãri de numai plus-minus 0,25 grade sexagesimale).

Foto 11. Alunecarea vizibilã pe .soclu. a Soarelui de Andezit, în sectorul N-E (2007)
Foto 12. Directia .Razei 8. a Soarelui de Andezit (119 grade Est), transpusã în pozitia Vârfului Godeanu, formeazã un .aliniament de culmi. elocvent. Apoi, cum orientarea .cãtre Nord. a Soarelui de Andezit (în pofida unor minore deplasãri excentrice ale .cozii., inerente în procesul de dezvelire si reasamblare) a fost posibil sã fie stabilitã cu convenabilã exactitate, am .transpus. desenul astfel obtinut - al unui Soare de Andezit - în punctul de observatie, adicã pe Culmea Godeanu.
Rezultatul este uimitor: 8 din cele 10 .raze. repetã aidoma .desenul. unor directionali din teren (culmi de munti apte sã gãzduiascã . semnale luminoase. suprapuse!), si anume cu variatii cuprinse numai între 0,6 grade si 1,8 grade pe hãrtile de lucru; s-ar putea ca aproximatiile sã se datoreze unor inexacte .situãri de culmi. în harta turisticã, unde 1-2 grade de diferentã nu degradeazã vizibil calitatea turistic-informativã a hãrtii. Reverificarea acestor .trimiteri. în teren, (prin fotografiile - exceptionale calitativ, executate în conditii meteorologice perfecte la 20 octombrie 2007, de pe vârf, de dl. Ovidiu Serban din Arad si repetate de mine, independent, în ziua urmãtoare) confirmã acest rezultat.
Douã din .razele desenului. ar fi putut fi marcate prin semnale luminoase nu pe culmi, ci pe umeri muntosi mai putin vizibili în relief (este vorba de raza .NORD-NORD-VEST., care .aterizeazã., totusi, pe culmea Dealului Costestiului, aflatã la 333.92 grade; si raza urmãtoare din .sectorul de Nord., situatã la 8,8 grade spre EST de .linia Nordului.; prelungirea acestor raze pare a se îndrepta - prin vãi minore - într-o directie aparent fãrã semnificatie...
Or, poate un viitor studiu mai amãnuntit, aduce surprize si pe aceste raze?).
***(prezentare foto 12, exemplificativ, a aliniamentului RAZA 8: Steaua Micã (1675 m.) - Steaua Mare .(1739 m.) - Vf. Negru Nord (1894 m.) - Vf. Sureanu ( 2059 m.), aliniament care se suprapune, aproape, cu rãsãriturile echinoctiale ale Soarelui , la 21 martie si 21 septembrie,(diferenta fiind de sub 2 grade!)
***si foto 13, foto 14 si 15 satelit, aliniamentul Razei 7: Culmea Sesului SE (1395 m.) - Vf.Tîmpu (1493) - Meleia (1417m.) -Titianu (1721 m.) - Vf. Taia ( 1702) care, la 155 grade Est are o posibilã .directionare. si în... Vf.Parîngu Mare, vizibil doar în conditii meteo perfecte, la circa 30 m. spre Sud-Sud-Est ! (Culmea Parîngului apare, însã, în fotografiile noastre).

În schimb, surpriza de proportii o oferã cele patru directii cardinale esentiale, spre NORD, EST, SUD si VEST, vizibile de pe Culmea Godeanu pe urmãtoarele aliniamente:
NORD: Cota 1198 m. - Picul Glivii (1148 m.) - Vf.Ciungu (967 m.)
EST: Scîrna (1610 m.) - Culmea Sipcea (1654 m.)
SUD: Culmea Sesului-Est (1381 m.) - Culmea Dragu (1449 m., vizibilã ca o veritabilã .piramidã.!)
VEST : Strîmbu (1105 m.) - Cornu Pietrii (1145 m.) - Vîrtoapele (979 m.) - D. Grosului (998m.)

Foto 13. Imagine a sectorului Sud-Est-Sud; SUD; si Sud-Vest-Sud, din unghiul culmii Godeanu (foto Ovidiu Serban, 2007) Trebuie sã mai observãm cã majoritatea covârsitoare a acestor aliniamente se .deseneazã. pe culmi de gol de munte.
Deoarece - cum spuneam - nu este de conceput cã .pileatii lui Deceneu. înfruntau ploile, vijeliile si viscolele sãlbatice pe culmea Godeanului între lunile noiembrie-mai, pentru a face observatii astronomice, uimitoarea coincidentã dintre .aliniamentele. vizibile din acest vîrf, (veritabile REPERE VIZUALE pentru aprecierea cu corectitudine a rotirii boltei ceresti în diferite sezoane) si desenul similar al Soarelui de Andezit , conduce logic înspre o singurã concluzie a ipotezei: cã .desenul aliniamentelor orientative .vizate de pe culmea Godeanu. a fost.... COPIAT (în piatrã!), mai jos, si plasat între celelalte sanctuare (cele care operau si depozitau .calculele.?!), astfel încât – dispunând aici, chiar fãrã un .orizont vizibil., de directionalitatea stabilitã de pe culme, studiul astronomic (.rotirea boltei ceresti.) sã poatã continua în conditii mai putin aspre, probabil în toate cele patru sezoane ale anului.
Aceasta este încã una din ipotezele de lucru, extrem de pasionante, propuse studiului pluridisciplinar. Chiar dacã arheologii nu se vor grãbi sã crediteze o astfel de ipotezã, periegheze temeinice si sectiuni de verificare arheologicã pe culmile de .aliniament. ar putea sã ofere surprize de proportii; mai ales cã tocmai pe unele din aceste culmi . de bazã. în stabilirea unor aliniamente (Meleia, Pustiosu, etc) au fost identificate recunoscute astãzi sanctuare circulare, considerate pînã în urmã cu trei decenii (în spetã de arheologul Hadrian Daicoviciu) drept.... simple.. .stîne antice....?!
Cu certitudine, constructorii sanctuarelor KOGAIONULUI vor fi fost cu mult mai mult decât niste ciobani. Iar dacã unii cititori mai clatinã capul a neîncredere, le recomandãm recitirea atentã a fragmentelor selectate la începutul acestui capitol, scrise de Hecateu, de Diodor, de Strabon, de Iordanes, în urmã cu... o-mie-cinci-sute, douã-mii si douã-mii-cinci-sute de ani!...
Toate aceste date, supuse unei severe reverificãri cu întreaga aparaturã de specialitate, trebuie sã constituie una din paginile de lucru ale viitoarei Echipe de Studiu Pluridisciplinar, o echipã formatã din cercetãtori calificati stiintific si patronatã de Comitetul UNESCO pentru România si de Academia Oamenilor de Stiintã din România, echipã pe care am propus-o, în numele

Foto 14. .Raza 7. (Titianu) a Soarelui de Andezit, transpusã în pozitia Godeanu, pe harta-satelit (Timotei Ursu, 2007) Foto 15. Desen punând în evidentã succesiunea de culmi .suprapuse. care ar fi putut gãzdui .semnale luminoase. în studiul astronomic antic (Sectorul .Razelor 7 si 6., Sud-Est pânã în Sud-Vest; © T.U., 2007). DACIEI REVIVAL INTERNATIONAL pentru a active în 2008 în teren, cu un întreg program de ivestigatii în .zona Kogaionului.; (sunt binevenite si adeziuni ale unor institutii stiintifice si universitare din alte tãri – aplicabile prin
timiursu@yahoo.com , respectiv prin aosromania@yahoo.com - în mãsura în care se dovedesc interesate de acest aspect si pot contribui, inclusiv material si stiintific, la fondul de îndeplinire a
programului). ( o traducere în lb. englezã va fi postatã pe situl
http://www.dacia.org/ http://www.dacia.org/)

miercuri, 2 septembrie 2009

Observatorul Kogaionului (prof. Timotei Ursu) I

”OBSERVATORUL KOGAIONULUI” pe Muntele Godeanu?
Aricol scris de prof. Timotei Ursu
Revista Dacia magazin nr.49 ... http://www.dacia.org/mag-2008-49.pdf
.
Citate selective

DODOR SICUL. Lib.II, 47 : (Notã: Diodor . în sec. I BC . transcrie în acest pasaj referitor la HYPERBOREI un fragment din opera istoricã, pierdutã astãzi, a lui Hecateu Abderitul, din sec. IV B.C. În acel etaj istoric, Dunãrea, cu un volum de ape mult mai amplu decât cel de azi, este în mod curent numitã "Fluviul (ca o) Mare": Okeanos Potamos. În traducerea sa dupã copia în limba greacã, Nicolae Densusianu a translat subiectiv, pro-domo, "kata toi Okeanos", adicã sintagma .în tinutul Dunãrii. drept... o insulã, doar pentru faptul cã, în textul lui Diodor mãrimea acelui .tinut. e comparatã, asociativ, cu mãrimea... insulei Sicilia.)

.... si fiindcã Hyperboreii din tinutul acestui Okeanos celebreazã pe acest zeu (Apollo) în fiecare zi, lãudându-l prin imnuri si acordându-i maximã pretuire, se crede cã fiinteazã acolo o tagmã de preoti ai lui Apollo. Se mai aflã în pãrtile acelea o minunatã pãdure a lui Apollo, de mare întindere si un templu faimos, vãzut dinafarã ca un glob si decorat în interior cu multe daruri. Zeul are si un oras sfânt al sãu, majoritatea locuitorilor fiind cântãreti, în timpul serviciului religios cântând în cor (acompaniati) de lãute si lãudându-l pe zeu prin imnuri... (...) si se mai relateazã cã din acel loc se poate vedea întreagã Luna (Selini), fiind depãrtatã mai putin, încât se pot distinge pe suprafata ei reliefuri de teren... (...) Conducerea orasului si a templului o au cei numiti BOREI, urmasi ai lui Boreas, numai din neamul acestuia alegându-si conducãtorii....

STRABON, Geografia, VII,3,5:

....i, la fel, pestera în care se retrãsese Zamolxe a fost socotitã sacrã si se numeste si astãzi Muntele Sacru, dar adevãratul nume, pe care îl poartã si un râu (pârâu?!) care curge la poalele sale, e KOGAION(ON)....

IORDANES, Getica, 69,70:

(Dicineu-Magistrul si .învãtãceii. sãi): .... demonstrându-le Ipotezele, cele douãsprezece semne si, prin aceasta miscarea planetarã, i-a instruit pe de-a întregul în examinarea astronomicã, si cum suferã o crestere discul Lunii sau se înjumãtãteste în descresterea previzibilã; si le-a înfãtisat de câte ori discul incandescent al Soarelui întrece în mãrime suprafata Pãmântului si le-a înfãtisat cu cât se înclinã Polul Ceresc al Semnelor sau cum se înaltã cele 346 de stele, grãbind de la Rãsãrit la Apus.. (...) Vei vedea pe unul explorând dispunerea boltei ceresti, altul conformatia plantelor si a roadelor pãmântului; acesta cresterea si descresterea Lunii, acela urmãrind lucrarea Soarelui si cum rapida rotire a cerului revine deandoaselea la Apus dupã ce se grãbeste repezit la Rãsãrit, cunoasterea întelegându-i (ne)odihna....

Am ales anume, orientativ, aceste
trei citate din manuscrise antice rãsfirate de-a lungul a unui întreg mileniu, perioadã de timp în care, cu certitudine, multe alte documente (astãzi irecuperabile sau încã negãsite) se vor fi referit la originalele, straniile, neobisnuitele reocupãri "cultual-stiintific". ale tracilor de dincolo de Balcani. Acestia erau cunoscuti antichitãtii vechi drept GETI, antichitãtii din perioada prezentei romane la Dunãre drept DACI iar secolelor urmãtoare (vezi Iordanes!) drept GOTI...
Putinãtatea dezarmantã a dovezilor antice scrise referitoare la lumea daco-geticã, coroboratã cu palidul aport adus în ultimul secol de cercetãrile întreprinse de o timoratã arheologie româneascã, obligã la un efort deosebit al cercetãrilor pluridisciplinare si transdisciplinare (angajate si acestea, încã: necoordonat!) în punerea în valoare, în deslusirea si interpretrarea posibilelor "mesaje" lãsate mostenire de strãvechii lcuitori ai vetrei Carpato-Balcano-Pannonice. O serie de cercetãtori ( vezi Kalevy-Vik, Diaconov, Gray, Atkinson, etc.) tind sã ateste imperativ, în ultimii ani, cã tocmai aceastã zonã geograficã . perfect .apãratã. de coroanele muntoase ale Alpilor, Muntilor Dinarici, Balcanilor, Carpatilor si avantajatã, pentru o dezvoltare impresionantã a agriculturii, de debitul cursului mediu si inferior al Dunãrii . a fost, în etajele pre-neolithic si neolithic vatra de formare a etniei indo-europene.(foto 1, vatra IE) Acest nucleu uman, devenit o viguroasã etnie neolithicã în câteva milenii de impetuoasã dezvoltare economicã, a ajuns la un repetat supraplin de populatie si a .pulsat. periodic, exportându-si excedentul social în valuri de migratie succesive care au ocupat . centrifug . nu numai cea mai mare parte a Europei dar au pãtruns adânc în spatiul Asiei pânã în Podisul Iranian, apoi în vãile Indusului si Gangelui (dupã unele ipoteze îndrãznete chiar pânã la Pacific). În lumina acestei concluzii tot mai mult confirmatã pluridisciplinar, studierea mai amãnuntitã a ontogenezei si a filogenezei culturilor succesiv dezvoltate .local., tocmai pe teritoriul originar, devine o obligatie stiintificã de prim-ordin în întelegerea corectã a interdependentelor dintre culturile circum-mediteraniene (pânã nu de mult socotite .sursã incontestabilã. a civilizãrii euroasiatice doar pentru faptul cã... erau singurele mai amãnuntit studiate!?), cele proto-europene( .atlantice.?) , sau cele central si est-asiatice. si cum, în mod atestat, tocmai teritoriul acestei foarte probabile vetre originare indo-europene este acoperit în etajele medii si superioare ale antichitãtii de etnia tracilor nordici (danubieni), adicã de .GETO-DACI. (acestia în conexiune pe cât de indiscutabilã pe atât de fireascã cu triburi illirice, celtice, germanice si sarmatice aflate într-o continuã întrepãtrundere) . studierea pluridisciplinarã, complexã si de amploare a vestigiilor geto-dacice devine nu numai o sarcinã nationalã obligatorie pentru români, dar si un obiectiv de cardinal productivitate pentru completarea corectã a datelor Istoriei stiintei în general si ale Istoriei Antichitãtii în special.
Lãsând deoparte faptul cã . în absenta flagrantã a unui INSTITUT NATIONAL DE DACOLOGIE! . informatia opiniei publice românesti asupra adevãratului nivel atins de civilizatia social-economicã a lumii geto-dacice a rãmas cam la înaltimea... legendelor urmãririi regelui Decebal de .vitejii. legionari romani, printre culmile Muntilor Carpati, printre turme de mioare si de vãduve rãmase de izbeliste, trebuie spus cã nici cercetarea mondialã nu a fost corect servitã printr-o ofertã informativã corespunzãtoare.
O cenzurã comunistã actionând în trecutul apropiat în baza unor interese geopolitice de moment, combinatã cu complexe de inferioritate, o incapacitate de exprimare în limbi de circulatie internationalã, precaritatea unor traduceri trunchiate si vanitãti academice locale opuse inerent unei libere comunicãri, au fãcut ca pânã si acele informatii . putine si timorate . demonstrate arheologic pe plan national, referitoare la detinerea unui enorm inventar apt pentru o reinterpretare de anvergurã, sã rãmânã în umbra sertarelor cercetãtorilor. Preocupãrile cultual-stiintifice ale pãturii anahoretilor tracogeto-daci (denumiti de lumea greco-egeeanã, aflatã exact la Sud: .hyperborei., adicã .foarte mai-la-Nord., cititi: nu numai dincolo de Balcani, dar chiar mai la Nord de .Okeanos-Potamosul. Socotit îndelung drept granitã a Oikumenei, a .Lumii Cunoscute.!...) formeazã numai una dintre petalele corolei care se oferã acum analizei pluridisciplinare contemporane. Cele aproape treizeci de sanctuare dacice (descoperite doar pânã acum si numai în zona carpaticã a locuirii geto-dacice), impunând asocierea inerentã cu traditia milenarã a sanctuarelor vest-europene, trebuie sã devinã un obiect permanent de studiu pluridisciplinar, pentru cã ele . asa cum demonstreazã cercetãrile complexe la sanctuarele obiectivului aflat teoretic sub protectia UNESCO, Dealul Grãdistei (Muntii Orãstiei) . pot furniza în continuare surprize dintre cele mai revelatoare.

.
.SOARELE DE ANDEZIT.


În acest capitol, continuând prezentarea unor ipoteze vizând Dealul Grãdistei ori zona (foto 2, plonge ter.XI) înconjurãtoare, plecãm de la premiza cã cercetarea stiintificã actualã detine suficiente argumente pentru a identifica zona cu .legendarul KOGAION., Muntele Sacru al .Getilor., asa cum îl denumeste Strabon.
Am mai arãtat (într-un articol publicat în toamna anului 2005, în DACIA MAGAZIN) cã una din cele mai îndrãznete ipoteze de lucru în descifrarea pluridisciplinarã a sistemului informativ decelat în acest obiectiv se referã la multifunctionalitatea (plurivalenta) impresionantului .Soare de Andezit., unul din sanctuarele rotunde de pe terasa a XI-a. (foto 3, SA).Soarele., format dintr-un enorm disc (complex) de andezit cu un diametru de .circa 7 metri. -alcãtuit constructiv din 10 .felii radiale. de câte 2.75 metri lungime si un disc central, cu un diametru de 1,5 metri, întregul fiind asezat pe un postament de asemenea din andezit si având . initial . aceeasi suprafatã cu a discului de deasupra, a fost considerat de arheologii care l-au dezgropat în 1958 (colectivul Constantin Daicoviciu, cf. Ion Horatiu Crisan, .Burebista si epoca sa., 1977, pg.455), drept, citez: .altar de jertfã, închinat poate zeului rãzboiului...(...) dupã cum pe acest altar puteau fi aduse ofrande oi altor divinitati.. Aceastã opinie, limitatã doar la reflexele informative ale arheologilor, potrivit cãrora .piesa. nu constituia altceva decât o probã a .caracterului urano-solar al religiei dacice. (idem, pg.455) a condus la subaprecierea relicvei si neconservarea sa corespunzãtoare; o primã tentativã de conservare are loc abia în 1979, prin realizarea . discutabilã . a unei replici din beton a portiunii deteriorate. (O mai veche fotografie, din 1960, vezi foto 4 vechi si, respectiv una din 2007, foto 5 dezastru, demonstreazã pe de o parte cã . la dezgroparea arheologicã ..Soarele. se pãstrase mult mai bine îngropat vreme de douã milenii, în vreme ce astãzi . lipsa de interes pentru conservarea .obiectului. continuând condamnabil! . pânã si... betonul din 1979 se degradeazã vizibil!...).
În realitate, oameni de stiintã . cu o altã formatie decât cea limitatã, de arheolog . au atras atentia (de pildã: prof.univ. Gh. Chis încã din 1977!) cã .piesa. prezintã uimitoarea calitate de a indica vizibil, prin coada. sa, formatã din 17 pietre asezate cu intentionalitate în linie si descrescãtoare ca dimensiune, cu exactitate, directia NORDULUI, constituind o veritabilã .busolã. pentru orientarea celor douã terase artificiale pe care sunt ridicate sanctuarele; ceea ce obligã la studierea intentionalitãtii de orientare astronomicã a sanctuarelor (vezi foto 6, linia Nord).
Studierea exhaustivã, .arheo-astronomicã. a constructiei Soarelui de Andezit în cadrul Echipei de Studiu Pluridisciplinar între 1983-1988 de cãtre universitarul Florin Stãnescu (astãzi un respectat cercetãtor pe plan international în acest domeniu), a relevant calitãtile de uimitor .gnomon antic. si .astrolab. cu
functionalitãti complexe ale... .obiectivului arheologic. (vezi: C.F.Stãnescu, .Astronomical Significance of the Sacred Precinct at Sarmizegetusa- Regia. în .Archaeometry in Romania., vol 2, 1989).

În propria mea cercetare privind sistemul numeric si probabilul mod
ul de lungime folosit de constructorii sanctuarelor de la Dealul Grãdistei (vezi: Timotei Ursu, .Sistemul numeric Geto-Dac., AOS, 1984) am insistat asupra multifunctionalitãtii .multimilor numerice. de la Dealul Grãdistei; în acest sens, plecând de la filiatia pe care izvoarele antice o fãceau între zamolxism si scoala Pitagoreicã, am socotit cele 10 .raze. ale Soarelui de Andezit drept o importantã sugestie, doveditã ulterior productivã, referitor la colaborarea sistemului zecimal în probabilele calcule operate la Dealul Grãdistei de uimitorii constructori si utilizatori ai .sanctuarelor.. Plecând de la sugestia unor cercetãri similare întreprinse în Marea Britanie de Alexander Thom, G.Hawkins, etc., am încercat în 1984-1985 si examinarea unei posibile ipoteze a unor .aliniamente de culmi montane., cu centrul la Dealul Grãdistei, care sã justifice optiunea constructorilor acestui important complex cultual-stiintific, aici, în mijlocul Muntilor Orãstiei. Detectarea unor astfel de probabile aliniamente montane ar fi putut fi o probã suplimentarã a preocupãrilor astronomice ale geto-dacilor ; dar, asa cum a arãtat convingãtor Florin Stãnescu, terasele sanctuarelor de la Grãdistea, situate la numai circa 1040 metri altitudine, sunt . practic . .îngropate. între culmile (foto 7 D.GRãd.) învecinate (Muncelul, Sesu, Pãltioru, Jãrosu, iar spre Nord-Est Godeanu), dispunând doar de un sector insuficient de .cer ., de vreme ce orizontul vizibil, cardinal ca directionalitate în estimarea fenomenelor si miscãrilor astronomice, nu poate fi observat de la Dealul Grãdistei!...
La Congresul de Dacologie de la Bucuresti, în 2005, Vladimir Brilinsky (editor al revistei .DACIA MAGAZIN.
si un avid cercetãtor al Muntilor Orãstiei!) a prezentat o comunicare deosebit de interesantã. Conform acesteia, plecând de la excelenta situare ca posibil observator al Culmii Muntelui Godeanu (din Muntii Orãstiei; nu muntele omonim din masivul Tarcu-Godeanu-Retezat!), precum si al altor argumente . acestea, dupã opinia mea, mai putin justificate . Culmea Godeanu ar fi trebuit sã fie... însusi Kogaionul! Cum nu fusesem niciodatã . în teren . pe Culmea Godeanu, am apelat la examinarea unor hãrti corespunzãtoare: o hartã topograficã 1:10.000 (din dotarea Echipei de Studiu Pluridisciplinar, 1983-1984); o bunã hartã turisticã actualã (care a beneficiat vizibil de aportul hãrtilor Institutului de Topografie din Bucuresti); si, în ultimã instantã, o hartã în relief, din satelit, comandatã în USA. Examinarea comparatã mi-a demonstrat uimitoarea situare a Culmii Godeanu, într-un posibil centru de vizare al .alinierii. unor culmi muntoase. Mai exact: existenta a nu mai putin de... 24 de astfel de aliniamente ! (foto 6, Hashurata si 6B (foto 7)
Ce întelegem prin notiunea de .aliniamente.? În termeni militari, succesiunea prin suprapunere în planul vizibil a unor elemente distincte de teren formeazã o suitã de .directionali., în functie de care deplasarea în teren sau reglarea tirului artileriei (coroboratã cu harta regiunii respective) devine practic posibilã.
În cazul nostru, .alinierea. posibilã a unor culmi muntoase, în suprapunere (mai ales acolo unde apar traditionale goluri de munte!), aliniere vãzutã dintr-un anume punct, coroboratã cu cunoasterea strãvechiului sistem ciobãnesc de semnalizare a unor invazii, pericole etc. prin .focuri pe culmi. (sistem ancestral practicat în mai toti muntii Euro-Asiei!), ar putea constitui aliniamente de repere terestre, adevãrate .linii fixe de orientare. în functie de care rotirea boltei ceresti, noaptea, în amurg sau la rãsãrit, . asadar atunci când .semnalul vizual prin foc. (sau în timpul zilei: prin fum!) este productiv, . POATE FI RECOGNOSCIBIL INDICATÃ!... Aceasta este o conditie astronomicã esentialã; în vremurile noastre moderne fiind rezolvatã prin cunoasterea exactã a coordonatelor locului din care se face observarea, astãzi indicatã prin consultarea satelitilor de pozitie (GPS).
Presupunem cã în vechime aceste .coordonate fixe. trebuiau indicate i
ntuitiv. Un fapt este absolut cert: dacã .rotirea Cerurilor. ar fi fost observatã de pe Culmea Godeanu, aliniamentele posibile vizate . prin focuri suprapuse! . de pe acest punct de observatie ar fi oferit observatorului o orientare de maximã eficientã comparativã. (Sã retinem cã, astãzi, punctul maxim al acestei culmi, este denumit, traditional, poate ancestral . destul de straniu! . .La Om.... . vezi foto 8, foto 9 . Foto T.U. la vârf si foto 10 .
Dar, sã fim rezonabili: Culmea Godeanu, situatã în mijlocul unor vãi si al unor spatii deschise cu lungimi de kilometri, poate fi un bun punct de observatie, jur-împrejur 360 grade, în miez de varã sau la început de toamnã, când temperatura de la 1700 metri altitudine si vânturile reci adiacente sunt mai putin prezente. Este însã absolut sigur cã locul nu este potrivit unui punct de observatie .astronomicã. circa... opt luni pe an, când sãlbãticia vânturilor, a precipitatiilor si a temperaturii scãzute de pe culmi îi obligã si pe ciobanii numeroaselor stâne din jur, sã coboare .la vale.!... si atunci... cum ramâne cu Observatorul Kogaionului?! Se rezumau pileatii lui Deceneu doar la .observatii estivale.?!...