O “hartã astronomicã” a antichitãtii?!
Prof. Timotei URSU
Dacia magazin nr. 50
Pozitia Culmii Godeanu, înconjuratã - printr-o .coincidentã oroformativã. de o veritabilã coroanã muntoasã, cu posibile aliniamente succesive ale unor culmi, (vezi foto 7, harta zonei si foto 8, .ecoul culmilor.!), poate fi explicatia extraodinarã a optiunii constructorilor KOGAIONULUI tocmai aici, În mijlocul unei multimi de munti si dealuri, care - întâmplãtor! - oferã surprinzãtoarea sansã a nu mai putin de 24 aliniamente de culmi succesive (vãzute de pe culmea Godeanu). Evident, pozitionarea aceasta a culmilor este o .coincidentã.; dar sesizarea acesteia a fost, probabil, rezultatul unor îndelungi observatii si rãmîne extraordinarul merit al celor care au
fãcut, în cele din urmã, aceastã alegere.
Ce legãturã pot avea aceste aliniamente - (probabil sesizate încã în Antichitate) - cu... Soarele de Andezit, de pe Terasa XI a Dealului Grãdistei?
Examinând mai atent, cu corectie digitalã, fotografiile aeriene pe care le-am executat în 1985 la Dealul Grãdistei, am observat cã, dincolo de .lãtirea. cu circa 10-13 cm. pe razã datoratã aparitiei unor crãpãturi accentuate de factorii meteorologici, de intemperii, (ba: chiar si de factorul .uman., de vreme ce se citeazã... miei copti la protap pe... Soarele de Andezit, prin deceniile 60 si 70!), ei bine: în pofida oricãror asteptãri, cele 10 sectoare de cerc, reprezentate de cele .10 felii. ale marelui disc de andezit, NU SUNT EGALE!.. Ele ar fi trebuit sã aibã fiecare
dimensiunea unghiularã de câte 36 grade (360 grade : 10); totusi, aceste felii prezintã mãrimi unghiulare, la centru, diferite. (Pentru facilitarea calculelor am notat subdiviziunile de grad: zecimal si nu prin .minute/secunde.. Vom opera deci, socotind, spre ex. .3 grade si 45 minute. = 3,75 grade; .1 grad si 20 minute. = 1,33 grade; etc. )
Prof. Timotei URSU
Dacia magazin nr. 50
Pozitia Culmii Godeanu, înconjuratã - printr-o .coincidentã oroformativã. de o veritabilã coroanã muntoasã, cu posibile aliniamente succesive ale unor culmi, (vezi foto 7, harta zonei si foto 8, .ecoul culmilor.!), poate fi explicatia extraodinarã a optiunii constructorilor KOGAIONULUI tocmai aici, În mijlocul unei multimi de munti si dealuri, care - întâmplãtor! - oferã surprinzãtoarea sansã a nu mai putin de 24 aliniamente de culmi succesive (vãzute de pe culmea Godeanu). Evident, pozitionarea aceasta a culmilor este o .coincidentã.; dar sesizarea acesteia a fost, probabil, rezultatul unor îndelungi observatii si rãmîne extraordinarul merit al celor care au
fãcut, în cele din urmã, aceastã alegere.
Ce legãturã pot avea aceste aliniamente - (probabil sesizate încã în Antichitate) - cu... Soarele de Andezit, de pe Terasa XI a Dealului Grãdistei?
Examinând mai atent, cu corectie digitalã, fotografiile aeriene pe care le-am executat în 1985 la Dealul Grãdistei, am observat cã, dincolo de .lãtirea. cu circa 10-13 cm. pe razã datoratã aparitiei unor crãpãturi accentuate de factorii meteorologici, de intemperii, (ba: chiar si de factorul .uman., de vreme ce se citeazã... miei copti la protap pe... Soarele de Andezit, prin deceniile 60 si 70!), ei bine: în pofida oricãror asteptãri, cele 10 sectoare de cerc, reprezentate de cele .10 felii. ale marelui disc de andezit, NU SUNT EGALE!.. Ele ar fi trebuit sã aibã fiecare
dimensiunea unghiularã de câte 36 grade (360 grade : 10); totusi, aceste felii prezintã mãrimi unghiulare, la centru, diferite. (Pentru facilitarea calculelor am notat subdiviziunile de grad: zecimal si nu prin .minute/secunde.. Vom opera deci, socotind, spre ex. .3 grade si 45 minute. = 3,75 grade; .1 grad si 20 minute. = 1,33 grade; etc. )
Foto 10. Alunecarea vizibilã a Soarelui de Andezit, pe .soclu., spre S-V (2007)
La rândul lor, (foto 9, schita de lucru SA) razele - care ne-am astepta sã .intervinã despãrtitor. la 36, 72, 108 grade, etc. - nu numai cã .apar. la mãrimi unghiulare diferite, dar nici mãcar nu încep sã se însire pornind de la .un anume punct cardinal., sã zicem Nord! Raza 1, care deschide .felia A. începe de la + 8,8 grade Nord (din motive care, pntru moment, ne rãmân necunoscute!). Respectând directia de .mãsurarea a cercului. asa cum sugereazã marele Sanctuar Rotund, adicã în sensul invers drumului acelor de ceasornic - de altfel în consens cu metoda anticã cvasi-general utilizatã în spatiul mediteranean!), dar admitând - pentru usurarea calculelor - sistemul nostru actual de numãrare în cercul sexagesimal, vom observa cã Raza 2 , definind un Sector A cu o valoare de 34,88 grade sexagesimale, marcheazã la punctul 333,2 grade Vest.
Foto 9 Cele 10 .felii. ale Soarelui de Andezit au mãrimi, în grade sexagesimale, diferite! (Schita de lucru, Timotei Ursu, 2007)
(Nu ne referim la sectorul de disc deteriorat si reconstituit aproximativ .simetric., în beton, în 1979, mai ales cã nu avem dovada certã a acestei presupuse simetrii, mai ales pe sectorul de cerc SUD-ESTIC, care ne-ar fi interest în cel mai înalt grad!) Examinând însã doar zona originalã, pãstratã .in situ., care ne oferã evidenta a 7 din cele 10 raze initiale, si acordând ... credit de inventar pentru celelalte 3 raze, vom observa cã sectoarele de cerc au dimensiuni care variazã, de la sector la sector: între 34 grade, 53 minute si pânã la 38 grade si 29 minute. O asemenea diferentã, de aproape patru grade, nu poate fi pusã nici pe seama întîmplãrii, si nici pe seama unei presupuse inabilitãti a constructorilor acestui uimitor complex: nu urci pânã în vârful aproape inaccesibil al unui munte ditamai constructia de andezit,cântãrind circa 20.000 de kilograme (!), tãiatã .atent. în zece sectoare, si sã le ansamblezi acolo … inegale! (În cel mai rãu caz, ele ar fi fost .tunse. la fata locului de cãtre pietrarii-ansamblatori...)
Sã fi existat - cu clarã intentie - o altã explicatie a acestor deosebiri de mãrimi ale unghiurilor?
Deoarece ne-am propus atât reconstituirea dimensiunii virtuale (initial) a Soarelui der Andezit, cât si mai ales unghiulatia .razelor. (respectiv a locului de imbinare, în linie absolut dreaptã, a .feliilor.), am renuntat la estimarea diametrului printr-un .numãr de diametre succesive.: este absolut sigurã .lãtirea. diametrelor, neregulatã, datoritã crãpãturilor transversale, ca si deplasãrii vizibile (cu rata de 5-11 centimetri) a discului superior, pe .suportul. similar ca dimensiune de dedesubt. Aceastã deplasare a fost probabil rezultatul aceleiasi miscãri seismice care a cauzat alunecarea întregii terase, dar mai ales a jumãtãtii de Nord-Est si Est, cãtre vale, determinând si actualul .cerc neregulat. al marelui Sanctuar Rotund. (Deplasarea, .alunecarea. discului superior al Soarelui de Andezit, este perfect demonstratã de fotografiile 10 si 11: discul superior .dezveleste. o margine a suportului spre Sud-Vest si .acoperã., ca o ciupercã, curbura de Nord-Est a acestuia. Noile mãsurãtori, din octombrie 2007, le-am efectuat ajutat admirabil de dl. Radu Brilinschi. Dupã eliminarea .ratei crãpãturilor., diametrul real - .initial. rezultã a fi fost, potrivit calculului prin circumferinta .soclului., cuprins între de 6.93 -6.95 m! ).
În ce priveste .directionalitatea razelor Soarelui de Andezit., aceasta a fost stabilitã - în ultimã instantã - nu dinspre centru spre extremitãti, prin examinare cu busola (aproximatia obtinutã cu busola depãsind 1,5 - 2 grade, cu atât mai mult cu cât zona prezintã certe variatii magnetice!) ci prin stabilirea locului mai exact al punctului de origine al .razelor., prin echivalenta dintre situarea metricã pe circumferintã cu mãrimea corespunzãtoare în grade sexagesimale. (Aceastã metodã a dat aproximãri de numai plus-minus 0,25 grade sexagesimale).
Foto 11. Alunecarea vizibilã pe .soclu. a Soarelui de Andezit, în sectorul N-E (2007)
Foto 12. Directia .Razei 8. a Soarelui de Andezit (119 grade Est), transpusã în pozitia Vârfului Godeanu, formeazã un .aliniament de culmi. elocvent. 
Apoi, cum orientarea .cãtre Nord. a Soarelui de Andezit (în pofida unor minore deplasãri excentrice ale .cozii., inerente în procesul de dezvelire si reasamblare) a fost posibil sã fie stabilitã cu convenabilã exactitate, am .transpus. desenul astfel obtinut - al unui Soare de Andezit - în punctul de observatie, adicã pe Culmea Godeanu.Rezultatul este uimitor: 8 din cele 10 .raze. repetã aidoma .desenul. unor directionali din teren (culmi de munti apte sã gãzduiascã . semnale luminoase. suprapuse!), si anume cu variatii cuprinse numai între 0,6 grade si 1,8 grade pe hãrtile de lucru; s-ar putea ca aproximatiile sã se datoreze unor inexacte .situãri de culmi. în harta turisticã, unde 1-2 grade de diferentã nu degradeazã vizibil calitatea turistic-informativã a hãrtii. Reverificarea acestor .trimiteri. în teren, (prin fotografiile - exceptionale calitativ, executate în conditii meteorologice perfecte la 20 octombrie 2007, de pe vârf, de dl. Ovidiu Serban din Arad si repetate de mine, independent, în ziua urmãtoare) confirmã acest rezultat.
Douã din .razele desenului. ar fi putut fi marcate prin semnale luminoase nu pe culmi, ci pe umeri muntosi mai putin vizibili în relief (este vorba de raza .NORD-NORD-VEST., care .aterizeazã., totusi, pe culmea Dealului Costestiului, aflatã la 333.92 grade; si raza urmãtoare din .sectorul de Nord., situatã la 8,8 grade spre EST de .linia Nordului.; prelungirea acestor raze pare a se îndrepta - prin vãi minore - într-o directie aparent fãrã semnificatie...
Or, poate un viitor studiu mai amãnuntit, aduce surprize si pe aceste raze?).
***(prezentare foto 12, exemplificativ, a aliniamentului RAZA 8: Steaua Micã (1675 m.) - Steaua Mare .(1739 m.) - Vf. Negru Nord (1894 m.) - Vf. Sureanu ( 2059 m.), aliniament care se suprapune, aproape, cu rãsãriturile echinoctiale ale Soarelui , la 21 martie si 21 septembrie,(diferenta fiind de sub 2 grade!)
***si foto 13, foto 14 si 15 satelit, aliniamentul Razei 7: Culmea Sesului SE (1395 m.) - Vf.Tîmpu (1493) - Meleia (1417m.) -Titianu (1721 m.) - Vf. Taia ( 1702) care, la 155 grade Est are o posibilã .directionare. si în... Vf.Parîngu Mare, vizibil doar în conditii meteo perfecte, la circa 30 m. spre Sud-Sud-Est ! (Culmea Parîngului apare, însã, în fotografiile noastre).
În schimb, surpriza de proportii o oferã cele patru directii cardinale esentiale, spre NORD, EST, SUD si VEST, vizibile de pe Culmea Godeanu pe urmãtoarele aliniamente:
NORD: Cota 1198 m. - Picul Glivii (1148 m.) - Vf.Ciungu (967 m.)
EST: Scîrna (1610 m.) - Culmea Sipcea (1654 m.)
SUD: Culmea Sesului-Est (1381 m.) - Culmea Dragu (1449 m., vizibilã ca o veritabilã .piramidã.!)
VEST : Strîmbu (1105 m.) - Cornu Pietrii (1145 m.) - Vîrtoapele (979 m.) - D. Grosului (998m.)
Foto 13. Imagine a sectorului Sud-Est-Sud; SUD; si Sud-Vest-Sud, din unghiul culmii Godeanu (foto Ovidiu Serban, 2007)
Trebuie sã mai observãm cã majoritatea covârsitoare a acestor aliniamente se .deseneazã. pe culmi de gol de munte.Deoarece - cum spuneam - nu este de conceput cã .pileatii lui Deceneu. înfruntau ploile, vijeliile si viscolele sãlbatice pe culmea Godeanului între lunile noiembrie-mai, pentru a face observatii astronomice, uimitoarea coincidentã dintre .aliniamentele. vizibile din acest vîrf, (veritabile REPERE VIZUALE pentru aprecierea cu corectitudine a rotirii boltei ceresti în diferite sezoane) si desenul similar al Soarelui de Andezit , conduce logic înspre o singurã concluzie a ipotezei: cã .desenul aliniamentelor orientative .vizate de pe culmea Godeanu. a fost.... COPIAT (în piatrã!), mai jos, si plasat între celelalte sanctuare (cele care operau si depozitau .calculele.?!), astfel încât – dispunând aici, chiar fãrã un .orizont vizibil., de directionalitatea stabilitã de pe culme, studiul astronomic (.rotirea boltei ceresti.) sã poatã continua în conditii mai putin aspre, probabil în toate cele patru sezoane ale anului.
Aceasta este încã una din ipotezele de lucru, extrem de pasionante, propuse studiului pluridisciplinar. Chiar dacã arheologii nu se vor grãbi sã crediteze o astfel de ipotezã, periegheze temeinice si sectiuni de verificare arheologicã pe culmile de .aliniament. ar putea sã ofere surprize de proportii; mai ales cã tocmai pe unele din aceste culmi . de bazã. în stabilirea unor aliniamente (Meleia, Pustiosu, etc) au fost identificate recunoscute astãzi sanctuare circulare, considerate pînã în urmã cu trei decenii (în spetã de arheologul Hadrian Daicoviciu) drept.... simple.. .stîne antice....?!
Cu certitudine, constructorii sanctuarelor KOGAIONULUI vor fi fost cu mult mai mult decât niste ciobani. Iar dacã unii cititori mai clatinã capul a neîncredere, le recomandãm recitirea atentã a fragmentelor selectate la începutul acestui capitol, scrise de Hecateu, de Diodor, de Strabon, de Iordanes, în urmã cu... o-mie-cinci-sute, douã-mii si douã-mii-cinci-sute de ani!...
Toate aceste date, supuse unei severe reverificãri cu întreaga aparaturã de specialitate, trebuie sã constituie una din paginile de lucru ale viitoarei Echipe de Studiu Pluridisciplinar, o echipã formatã din cercetãtori calificati stiintific si patronatã de Comitetul UNESCO pentru România si de Academia Oamenilor de Stiintã din România, echipã pe care am propus-o, în numele
Foto 14. .Raza 7. (Titianu) a Soarelui de Andezit, transpusã în pozitia Godeanu, pe harta-satelit (Timotei Ursu, 2007)
Foto 15. Desen punând în evidentã succesiunea de culmi .suprapuse. care ar fi putut gãzdui .semnale luminoase. în studiul astronomic antic (Sectorul .Razelor 7 si 6., Sud-Est pânã în Sud-Vest; © T.U., 2007). 
DACIEI REVIVAL INTERNATIONAL pentru a active în 2008 în teren, cu un întreg program de ivestigatii în .zona Kogaionului.; (sunt binevenite si adeziuni ale unor institutii stiintifice si universitare din alte tãri – aplicabile prin timiursu@yahoo.com programului). ( o traducere în lb. englezã va fi postatã pe situl
