sâmbătă, 20 iunie 2009

Sabia spirituala a Noului Rege Dac (Cornel Nicula)


Cornel Nicula
Continuăm prezentarea călătoriei turistice şi iniţiatice pe care am început-o în numărul trecut al revistei. Avem atâtea valori sacre răspândite pe tot teritoriul românesc, sub forma celor 22 de Arcane Mistice, încât este mai mult decât necesar să le readucem pe toate în discuţie, reactivându-le matriţa de energie proprie.
După ce am plecat de pe minunatele plaiuri de poveste ale Sarmisegetuzei, din acele păduri în care parcă şi acum mai sălăşluiesc zâne, pitici şi ale fiinţe din basmele româneşti, cum era şi firesc a trebuit să luăm calea înapoi către acasă, spre Bucureşti. Drumul pitoresc şi plin de verdeaţă de-o parte şi de alta, o minunăţie în mijlocul verii călduroase, ne-a oferit încă o dată prilej de încântare privirilor noastre. Este de-a dreptul fascinant să priveşti ore în şir la toate gospodăriile înşirate fie pe coamele dealurilor, fie în jurul acestora, admirând din goana maşinii specificul strămoşesc al culturii şi civilizaţiei noastre româneşti, care încă persistă în ciuda tuturor agresiunilor civilizaţiei de consum.
Deşi ne deplasam cu autoturismele pe autostradă, devenea aproape imperceptibilă schimbarea de altitudine şi de decor, kilometru după kilometru şi astfel ne-am amintit ce spuneau profesorii de geografie. Întradevăr avem toate formele de relief la un loc, iar acest aspect face ca aproape să nici nu percepi când ai părăsit zona munţilor.

Releul de la Târgu Jiu
Lăsând în urmă frumoasele meleaguri hunedorene, încărcate de legendă, mister, energii divine şi tradiţie ancestrală, cu speranţa că ne vom întoarce în acele locuri unice, ne-am îndreptat către zona dealurilor subcarpatice. Timp de câteva ore bune ne-am deplasat comentând cu bună dispoziţie impresiile şi trăirile avute în Retezat şi la Sarmisegetuza. Am fi rămas acolo, în
liniştea aceea, o veşnicie, conectaţi la Dumnezeu şi la Univers, dar datoria ne chema înapoi către
Bucureşti.
Deşi străbăteam drumul înapoi, apropiindu-ne de zona subcarpatică, totuşi un iz fin şi consistent persista în conştiinţele noastre, un iz al vechilor regi geto-daci, care veniseră la marea întâlnire
de la sanctuarul din munţi. Energia lor este cu noi şi acum, la mai bine de o lună şi jumătate de atunci şi nu putem să nu ne înclinăm plini de respect şi recunoştiinţă în faţa spiritelor lor măreţe, făptuitoare de mari isprăvi rămase în istoria lumii. Trebuie să spunem că „mâna” nevăzută a regilor geto-daci a influenţat până şi opere realizate mai de curând, la
scara timpului, cum este cea de la Târgu Jiu a lui Brâncuşi. Ajunşi în vremea prânzului în oraşul unde în urmă cu peste 70 de ani Brâncuşi construia Coloana Infinitului, am făcut un popas necesar pentru cercetări asupra acestui admirabil complex energetic. Vreau să vă spun că în acea duminică splendidă, dăruită parcă special nouă de către Dumnezeu, am petrecut o oră pe
pajiştea din jurul Coloanei. O oră care toată viaţa îmi va rămâne profund întipărită în memorie. O oră divină, pentru a admira şi a ne bucura de acel verde parcă incomensurabil al pajiştei, sute de metri pătraţi de iarbă de un verde viu divin. Parcă am fi rămas culcaţi pe ea o eternitate, atât de minunat era. Personal am ales un loc mai de-o parte şi m-am întins decuplându-mă total de
mediul înconjurător, pentru aproximativ 20 de minute.
Era ca şi când m-aş fi aflat într-o dimensiune paralelă, energia Coloanei vibrând intens însoţită de energia vindecătoare a verdelui pajiştei. Aşa am intrat în comunicare cu fiinţele care supraveghează Coloana – care este un Releu Galactic de Transmisie, fiinţe ce folosesc energia acelui loc pentru veniri şi plecări pe şi de pe Pământ. Coloana în structura ei subtilă de energie primeşte alimentare de la celelalte componente ale complexului, respectiv Poarta Sărutului
şi Masa Tăcerii.

Sabia Spirituală şi Noul Rege Dac
Este evident faptul că popasul de la Târgu Jiu ne-a confirmat că acest complex al lui Brâncuşi atrage zilnic, pe timpul verii mai ales, mii de turişti. Locul este foarte încărcat din punct de vedere al energiilor spirituale. Foarte puţină lume ştie însă că Brâncuşi, atunci când a
început construcţia operelor sale, l-a avut ca ghid spiritual pe celebrul Maestru yoga Milarepa. Acesta îl îndruma din astral pe Brâncuşi, conform spuselor sale, în întocmirea amplasării, a unghiurilor şi a ordinii operelor din complex.
Nu întâmplător privită de sus înşiruirea operelor configurează o sabie al cărei mâner se află lângă Jiu, care curge în apropiere, în timp ce vârful sabiei este îndreptat către est, mai bine zis aplecat
puţin către sud-est, arătând în direcţia Bucureştiului. Oare ce i-a spus Milarepa lui Brâncuşi, ca să fie vârful sabiei orientat astfel? Din datele istorice culese despre Brâncuşi ştim că el avea o dorinţă arzătoare ca poporul nostru să fie recunoscut pentru valorile şi spiritualitatea sa, în acele vremuri când integritatea statului român era fragilă.

Şi cum nimic nu se petrece la întâmplare pe acest Pământ, amplasarea complexului de la Târgu Jiu are un tâlc profund, ascuns în chiar modul în care este poziţionat. Mai mult de atât. Mistica numerelor ne duce către descoperirea unei uluitoare realităţi a acestui extraordinar obiectiv turistic. Dacă adunăm echivalentul în cifre a literelor ce compun numele oraşului, avem 22
şi 13, două numere foarte importante în divinaţia Tarotului şi a Arcanelor Spirituale. Iar prezenţa Jiului în apropiere ne duce la descifrarea etimologică a numelui său, care înseamnă după limba dacă veche ”Cel Sfânt”.
Dacă vârful sabiei este îndreptat către Bucureşti, ar rezulta că un nou Preot - Rege dac, Cel Sfânt, ar apare într-o zi în capitala ţării. Adică întoarcerea Celui Sfânt.
Coloana Infinitului şi celelalte opere brâncuşiene sunt realizate şi amplasate chiar în această zonă a Jiului. Deci opera lui Brâncuşi, divin inspirată, funcţionează pe vibraţiile celor două numere mistice, atrăgând permanent turişti în sezon. Căci vreţi sau nu, prin înseşi aceste numere ca vibraţii, toţi cei care trec pe la coloană primesc mesaje, îndrumări şi uneori chiar haruri din
partea mesagerilor Luminii, ce străjuiesc neobosit Coloana Infinitului, semnul nostru de legământ pe vecie cu Dumnezeu Creatorul.
Aşa că dacă aveţi o vacanţă la dispoziţie, nu ezitaţi să treceţi pe la Coloana Infinitului, Poartă Stelară către Lumile Galactice care ne aşteaptă cu inimile pline de iubire, ca pe nişte copii care de multă vreme au uitat drumul înapoi spre Casă.
Imaginile sunt furnizate de Constantin Liciu