”OBSERVATORUL KOGAIONULUI” pe Muntele Godeanu?
Aricol scris de prof. Timotei Ursu
.
Citate selective
DODOR SICUL. Lib.II, 47 : (Notã: Diodor . în sec. I BC . transcrie în acest pasaj referitor la HYPERBOREI un fragment din opera istoricã, pierdutã astãzi, a lui Hecateu Abderitul, din sec. IV B.C. În acel e
taj istoric, Dunãrea, cu un volum de ape mult mai amplu decât cel de azi, este în mod curent numitã "Fluviul (ca o) Mare": Okeanos Potamos. În traducerea sa dupã copia în limba greacã, Nicolae Densusianu a translat subiectiv, pro-domo, "kata toi Okeanos", adicã sintagma .în tinutul Dunãrii. drept... o insulã, doar pentru faptul cã, în textul lui Diodor mãrimea acelui .tinut. e comparatã, asociativ, cu mãrimea... insulei Sicilia.).... si fiindcã Hyperboreii din tinutul acestui Okeanos celebreazã pe acest zeu (Apollo) în fiecare zi, lãudându-l prin imnuri si acordându-i maximã pretuire, se crede cã fiinteazã acolo o tagmã de preoti ai lui Apollo. Se mai aflã în pãrtile acelea o minunatã pãdure a lui Apollo, de mare întindere si un templu faimos, vãzut dinafarã ca un glob si decorat în interior cu multe daruri. Zeul are si un oras sfânt al sãu, majoritatea locuitorilor fiind cântãreti, în timpul serviciului religios cântând în cor (acompaniati) de lãute si lãudându-l pe zeu prin imnuri... (...) si se mai relateazã cã din acel loc se poate vedea întreagã Luna (Selini), fiind depãrtatã mai putin, încât se pot distinge pe suprafata ei reliefuri de teren... (...) Conducerea orasului si a templului o au cei numiti BOREI, urmasi ai lui Boreas, numai din neamul acestuia alegându-si conducãtorii....
STRABON, Geografia, VII,3,5:
....i, la fel, pestera în care se retrãsese Zamolxe a fost socotitã sacrã si se numeste si astãzi Muntele Sacru, dar adevãratul nume, pe care îl poartã si un râu (pârâu?!) care curge la poalele sale, e KOGAION(ON)....
IORDANES, Getica, 69,70:
(Dicineu-Magistrul si .învãtãceii. sãi): .... demonstrându-le Ipotezele, cele douãsprezece semne si, prin aceasta miscarea planetarã, i-a instruit pe de-a întregul în examinarea astronomicã, si cum suferã o crestere discul Lunii sau se înjumãtãteste în descresterea previzibilã; si le-a înfãtisat de câte ori discul incandescent al Soarelui întrece în mãrime suprafata Pãmântului si le-a înfãtisat cu cât se înclinã Polul Ceresc al Semnelor sau cum se înaltã cele 346 de stele, grãbind de la Rãsãrit la Apus.. (...) Vei vedea pe unul explorând dispunerea boltei ceresti, altul conformatia plantelor si a roadelor pãmântului; acesta cresterea si descresterea Lunii, acela urmãrind lucrarea Soarelui si cum rapida rotire a cerului revine deandoaselea la Apus dupã ce se grãbeste repezit la Rãsãrit, cunoasterea întelegându-i (ne)odihna....
Am ales anume, orientativ, aceste
trei citate din manuscrise antice rãsfirate de-a lungul a unui întreg mileniu, perioadã de timp în care, cu certitudine, multe alte documente (astãzi irecuperabile sau încã negãsite) se vor fi referit la originalele, straniile, neobisnuitele reocupãri "cultual-stiintific". ale tracilor de dincolo de Balcani. Acestia erau cunoscuti antichitãtii vechi drept GETI, antichitãtii din perioada prezentei romane la Dunãre drept DACI iar secolelor urmãtoare (vezi Iordanes!) drept GOTI...Putinãtatea dezarmantã a dovezilor antice scrise referitoare la lumea daco-geticã, coroboratã cu palidul aport adus în ultimul secol de cercetãrile întreprinse de o timoratã arheologie româneascã, obligã la un efort deosebit al cercetãrilor pluridisciplinare si transdisciplinare (angajate si acestea, încã: necoordonat!) în punerea în valoare, în deslusirea si interpretrarea posibilelor "mesaje" lãsate mostenire de strãvechii lcuitori ai vetrei Carpato-Balcano-Pannonice. O serie de cercetãtori ( vezi Kalevy-Vik, Diaconov, Gray, Atkinson, etc.) tind sã ateste imperativ, în ultimii ani, cã tocmai aceastã zonã geograficã . perfect .apãratã. de coroanele muntoase ale Alpilor, Muntilor Dinarici, Balcanilor, Carpatilor si avantajatã, pentru o dezvoltare impresionantã a agriculturii, de debitul cursului mediu si inferior al Dunãrii . a fost, în etajele pre-neolithic si neolithic vatra de formare a etniei indo-europene.(foto 1, vatra IE) Acest nucleu uman, devenit o viguroasã etnie neolithicã în câteva milenii de impetuoasã dezvoltare economicã, a ajuns la un repetat supraplin de populatie si a .pulsat. periodic, exportându-si excedentul social în valuri de migratie succesive care au ocupat . centrifug . nu numai cea mai mare parte a Europei dar au pãtruns adânc în spatiul Asiei pânã în Podisul Iranian, apoi în vãile Indusului si Gangelui (dupã unele ipoteze îndrãznete chiar pânã la Pacific). În lumina acestei concluzii tot mai mult confirmatã pluridisciplinar, studierea mai amãnuntitã a ontogenezei si a filogenezei culturilor succesiv dezvoltate .local., tocmai pe teritoriul originar, devine o obligatie stiintificã de prim-ordin în întelegerea corectã a interdependentelor dintre culturile circum-mediteraniene (pânã nu de mult socotite .sursã incontestabilã. a civilizãrii euroasiatice doar pentru faptul cã... erau singurele mai amãnuntit studiate!?), cele proto-europene( .atlantice.?) , sau cele central si est-asiatice. si cum, în mod atestat, tocmai teritoriul acestei foarte probabile vetre originare indo-europene este acoperit în etajele medii si superioare ale antichitãtii de etnia tracilor nordici (danubieni), adicã de .GETO-DACI. (acestia în conexiune pe cât de indiscutabilã pe atât de fireascã cu triburi illirice, celtice, 
germanice si sarmatice aflate într-o continuã întrepãtrundere) . studierea pluridisciplinarã, complexã si de amploare a vestigiilor geto-dacice devine nu numai o sarcinã nationalã obligatorie pentru români, dar si un obiectiv de cardinal productivitate pentru completarea corectã a datelor Istoriei stiintei în general si ale Istoriei Antichitãtii în special.
germanice si sarmatice aflate într-o continuã întrepãtrundere) . studierea pluridisciplinarã, complexã si de amploare a vestigiilor geto-dacice devine nu numai o sarcinã nationalã obligatorie pentru români, dar si un obiectiv de cardinal productivitate pentru completarea corectã a datelor Istoriei stiintei în general si ale Istoriei Antichitãtii în special. Lãsând deoparte faptul cã . în absenta flagrantã a unui INSTITUT NATIONAL DE DACOLOGIE! . informatia opiniei publice românesti asupra adevãratului nivel atins de civilizatia social-economicã a lumii geto-dacice a rãmas cam la înaltimea... legendelor urmãririi regelui Decebal de .vitejii. legionari romani, printre culmile Muntilor Carpati, printre turme de mioare si de vãduve rãmase de izbeliste, trebuie spus cã nici cercetarea mondialã nu a fost corect servitã printr-o ofertã informativã corespunzãtoare.
O cenzurã comunistã a
ctionând în trecutul apropiat în baza unor interese geopolitice de moment, combinatã cu complexe de inferioritate, o incapacitate de exprimare în limbi de circulatie internationalã, precaritatea unor traduceri trunchiate si vanitãti academice locale opuse inerent unei libere comunicãri, au fãcut ca pânã si acele informatii . putine si timorate . demonstrate arheologic pe plan national, referitoare la detinerea unui enorm inventar apt pentru o reinterpretare de anvergurã, sã rãmânã în umbra sertarelor cercetãtorilor. Preocupãrile cultual-stiintifice ale pãturii anahoretilor tracogeto-daci (denumiti de lumea greco-egeeanã, aflatã exact la Sud: .hyperborei., adicã .foarte mai-la-Nord., cititi: nu numai dincolo de Balcani, dar chiar mai la Nord de .Okeanos-Potamosul. Socotit îndelung drept granitã a Oikumenei, a .Lumii Cunoscute.!...) formeazã numai una dintre petalele corolei care se oferã acum analizei pluridisciplinare contemporane. Cele aproape treizeci de sanctuare dacice (descoperite doar pânã acum si numai în zona carpaticã a locuirii geto-dacice), impunând asocierea inerentã cu traditia milenarã a sanctuarelor vest-europene, trebuie sã devinã un obiect permanent de studiu pluridisciplinar, pentru cã ele . asa cum demonstreazã cercetãrile complexe la sanctuarele obiectivului aflat teoretic sub protectia UNESCO, Dealul Grãdistei (Muntii Orãstiei) . pot furniza în continuare surprize dintre cele mai revelatoare.
ctionând în trecutul apropiat în baza unor interese geopolitice de moment, combinatã cu complexe de inferioritate, o incapacitate de exprimare în limbi de circulatie internationalã, precaritatea unor traduceri trunchiate si vanitãti academice locale opuse inerent unei libere comunicãri, au fãcut ca pânã si acele informatii . putine si timorate . demonstrate arheologic pe plan national, referitoare la detinerea unui enorm inventar apt pentru o reinterpretare de anvergurã, sã rãmânã în umbra sertarelor cercetãtorilor. Preocupãrile cultual-stiintifice ale pãturii anahoretilor tracogeto-daci (denumiti de lumea greco-egeeanã, aflatã exact la Sud: .hyperborei., adicã .foarte mai-la-Nord., cititi: nu numai dincolo de Balcani, dar chiar mai la Nord de .Okeanos-Potamosul. Socotit îndelung drept granitã a Oikumenei, a .Lumii Cunoscute.!...) formeazã numai una dintre petalele corolei care se oferã acum analizei pluridisciplinare contemporane. Cele aproape treizeci de sanctuare dacice (descoperite doar pânã acum si numai în zona carpaticã a locuirii geto-dacice), impunând asocierea inerentã cu traditia milenarã a sanctuarelor vest-europene, trebuie sã devinã un obiect permanent de studiu pluridisciplinar, pentru cã ele . asa cum demonstreazã cercetãrile complexe la sanctuarele obiectivului aflat teoretic sub protectia UNESCO, Dealul Grãdistei (Muntii Orãstiei) . pot furniza în continuare surprize dintre cele mai revelatoare..
.SOARELE DE ANDEZIT. 
În acest capitol, continuând prezentarea unor ipoteze vizând Dealul Grãdistei ori zona (foto 2, plonge ter.XI) înconjurãtoare, plecãm de la premiza cã cercetarea stiintificã actualã detine suficiente argumente pentru a identifica zona cu .legendarul KOGAION., Muntele Sacru al .Getilor., asa cum îl denumeste Strabon.
Am mai arãtat (într-un articol publicat în toamna anului 2005, în DACIA MAGAZIN) cã una din cele mai îndrãznete ipoteze de lucru în descifrarea pluridisciplinarã a sistemului informativ decelat în acest obiectiv se referã la multifunctionalitatea (plurivalenta) impresionantului .Soare de Andezit., unul din sanctuarele rotunde de pe terasa a XI-a. (foto 3, SA).Soarele., format dintr-un enorm disc (complex) de andezit cu un diametru de .circa 7 metri. -alcãtuit constructiv din 10 .felii radiale. de câte 2.75 metri lungime si un disc central, cu un diametru de 1,5 metri, întregul fiind asezat pe un postament de asemenea din andezit si având . initial . aceeasi suprafatã cu a discului de deasupra, a fost considerat de arheologii care l-au dezgropat în 1958 (colectivul Constantin Daicoviciu, cf. Ion Horatiu Crisan, .Burebista si epoca sa., 1977, pg.455), drept, citez: .altar de jertfã, închinat poate zeului rãzboiului...(...) dupã cum pe acest altar puteau fi aduse ofrande oi altor divinitati.. Aceastã opinie, limitatã doar la reflexele informative ale arheologilor, potrivit cãrora .piesa. nu constituia altceva decât o probã a .caracterului urano-solar al religiei dacice. (idem, pg.455) a condus la subaprecierea relicvei si neconservarea sa corespunzãtoare; o primã tentativã de conservare are loc abia în 1979, prin realizarea . discutabilã . a unei replici din beton a portiunii deteriorate. (O mai veche fotografie, din 1960, vezi foto 4 vechi si, respectiv una din 2007, foto 5 dezastru, demonstreazã pe de o parte cã . la dezgroparea arheologicã ..Soarele. se pãstrase mult mai bin
e îngropat vreme de douã milenii, în vreme ce astãzi . lipsa de interes pentru conservarea .obiectului. continuând condamnabil! . pânã si... betonul din 1979 se degradeazã vizibil!...).
e îngropat vreme de douã milenii, în vreme ce astãzi . lipsa de interes pentru conservarea .obiectului. continuând condamnabil! . pânã si... betonul din 1979 se degradeazã vizibil!...). În realitate, oameni de stiintã . cu o altã formatie decât cea limitatã, de arheolog . au atras atentia (de pildã: prof.univ. Gh. Chis încã din 1977!) cã .piesa. prezintã uimitoarea calitate de a indica vizibil, prin coada. sa, formatã din 17 pietre asezate cu intentionalitate în linie si descrescãtoare ca dimensiune, cu exactitate, directia NORDULUI, constituind o veritabilã .busolã. pentru orientarea celor douã terase artificiale pe care sunt ridicate sanctuarele; ceea ce obligã la studierea intentionalitãtii de orientare astronomicã a sanctuarelor (vezi foto 6, linia Nord).
Studierea exhaustivã, .arheo-astronomicã. a constructiei Soarelui de Andezit în cadrul Echipei de Studiu Pluridisciplinar între 1983-1988 de cãtre universitarul Florin Stãnescu (astãzi un respectat cercetãtor pe plan international în acest domeniu), a relevant calitãtile de uimitor .gnomon antic. si .astrolab. cu
functionalitãti complexe ale... .obiectivului arheologic. (vezi: C.F.Stãnescu, .Astronomical Significance of the Sacred Precinct at Sarmizegetusa- Regia. în .Archaeometry in Romania., vol 2, 1989).
Studierea exhaustivã, .arheo-astronomicã. a constructiei Soarelui de Andezit în cadrul Echipei de Studiu Pluridisciplinar între 1983-1988 de cãtre universitarul Florin Stãnescu (astãzi un respectat cercetãtor pe plan international în acest domeniu), a relevant calitãtile de uimitor .gnomon antic. si .astrolab. cu
functionalitãti complexe ale... .obiectivului arheologic. (vezi: C.F.Stãnescu, .Astronomical Significance of the Sacred Precinct at Sarmizegetusa- Regia. în .Archaeometry in Romania., vol 2, 1989).
În propria mea cercetare privind sistemul numeric si probabilul mod
ul de lungime folosit de constructorii sanctuarelor de la Dealul Grãdistei (vezi: Timotei Ursu, .Sistemul numeric Geto-Dac., AOS, 1984) am insistat asupra multifunctionalitãtii .multimilor numerice. de la Dealul Grãdistei; în acest sens, plecând de la filiatia pe care izvoarele antice o fãceau între zamolxism si scoala Pitagoreicã, am socotit cele 10 .raze. ale Soarelui de Andezit drept o importantã sugestie, doveditã ulterior productivã, referitor la colaborarea sistemului zecimal în probabilele calcule operate la Dealul Grãdistei de uimitorii constructori si utilizatori ai .sanctuarelor.. Plecând de la sugestia unor cercetãri similare întreprinse în Marea Britanie de Alexander Thom, G.Hawkins, etc., am încercat în 1984-1985 si examinarea unei posibile ipoteze a unor .aliniamente de culmi montane., cu centrul la Dealul Grãdistei, care sã justifice optiunea constructorilor acestui important complex cultual-stiintific, aici, în mijlocul Muntilor Orãstiei. Detectarea unor astfel de probabile aliniamente montane ar fi putut fi o probã suplimentarã a preocupãrilor astronomice ale geto-dacilor ; dar, asa cum a arãtat convingãtor Florin Stãnescu, terasele sanctuarelor de la Grãdistea, situate la numai circa 1040 metri altitudine, sunt . practic . .îngropate. între culmile (foto 7 D.GRãd.) învecinate (Muncelul, Sesu, Pãltioru, Jãrosu, iar sp
re Nord-Est Godeanu), dispunând doar de un sector insuficient de .cer ., de vreme ce orizontul vizibil, cardinal ca directionalitate în estimarea fenomenelor si miscãrilor astronomice, nu poate fi observat de la Dealul Grãdistei!...La Congresul de Dacologie de la Bucuresti, în 2005, Vladimir Brilinsky (editor al revistei .DACIA MAGAZIN.
si un avid cercetãtor al Muntilor Orãstiei!) a prezentat o comunicare deosebit de interesantã. Conform acesteia, plecând de la excelenta situare ca posibil observator al Culmii Muntelui Godeanu (din Muntii Orãstiei; nu muntele omonim din masivul Tarcu-Godeanu-Retezat!), precum si al altor argumente . acestea, dupã opinia mea, mai putin justificate . Culmea Godeanu ar fi trebuit sã fie... însusi Kogaionul! Cum nu fusesem niciodatã . în teren . pe Culmea Godeanu, am apelat la examinarea unor hãrti corespunzãtoare: o hartã topograficã 1:10.000 (din dotarea Echipei de Studiu Pluridisciplinar, 1983-1984); o bunã hartã turisticã actualã (care a beneficiat vizibil de aportul hãrtilor Institutului de Topografie din Bucuresti); si, în ultimã instantã, o hartã în relief, din satelit, comandatã în USA. Examinarea comparatã mi-a demonstrat uimitoarea situare a Culmii Godeanu, într-un posibil centru de vizare al .alinierii. unor culmi muntoase. Mai exact: existenta a nu mai putin de... 24 de astfel de aliniamente ! (foto 6, Hashurata si 6B (foto 7)
Ce întelegem prin notiunea de .aliniamente.? În termeni militari, succesiunea prin suprapunere în planul vizibil a unor elemente distincte de teren formeazã o suitã de .directionali., în functie de care deplasarea în teren sau reglarea tirului artileriei (coroboratã cu harta regiunii respective) devine practic posibilã.
În cazul nostru, .alinierea. posibilã a unor culmi muntoase, în suprapunere (mai ales acolo unde apar traditionale goluri de munte!), aliniere vãzutã dintr-un anume punct, coroboratã cu cunoasterea strãvechiului sistem ciobãnesc de semnalizare a unor invazii, pericole etc. prin .focuri pe culmi. (sistem ancestral practicat în mai toti muntii Euro-Asiei!), ar putea constitui aliniamente de repere terestre, adevãrate .linii fixe de orientare. în functie de care rotirea boltei ceresti, noaptea, în amurg sau la rãsãrit, . asadar atunci când .semnalul vizual prin foc. (sau în timpul zilei: prin fum!) este productiv, . POATE FI RECOGNOSCIBIL INDICATÃ!... Aceasta este o conditie astronomicã esentialã; în vremurile noastre moderne fiind rezolvatã prin cunoasterea exactã a coordonatelor locului din care se face observarea, astãzi indicatã prin consultarea satelitilor de pozitie (GPS).
Presupunem cã în vechime aceste .coordonate fixe. trebui
au indicate intuitiv. Un fapt este absolut cert: dacã .rotirea Cerurilor. ar fi fost observatã de pe Culmea Godeanu, aliniamentele posibile vizate . prin focuri suprapuse! . de pe acest punct de observatie ar fi oferit observatorului o orientare de maximã eficientã comparativã. (Sã retinem cã, astãzi, punctul maxim al acestei culmi, este denumit, traditional, poate ancestral . destul de straniu! . .La Om.... . vezi foto 8, foto 9 . Foto T.U. la vârf si foto 10 .
Presupunem cã în vechime aceste .coordonate fixe. trebui
au indicate intuitiv. Un fapt este absolut cert: dacã .rotirea Cerurilor. ar fi fost observatã de pe Culmea Godeanu, aliniamentele posibile vizate . prin focuri suprapuse! . de pe acest punct de observatie ar fi oferit observatorului o orientare de maximã eficientã comparativã. (Sã retinem cã, astãzi, punctul maxim al acestei culmi, este denumit, traditional, poate ancestral . destul de straniu! . .La Om.... . vezi foto 8, foto 9 . Foto T.U. la vârf si foto 10 . Dar, sã fim rezonabili: Culmea Godeanu, situatã în mijlocul unor vãi si al unor spatii deschise cu lungimi de kilometri, poate fi un bun punct de observatie, jur-împrejur 360 grade, în miez de varã sau la început de toamnã, când temperatura de la 1700 metri altitudine si vânturile reci adiacente sunt mai putin prezente. Este însã absolut sigur cã locul nu este potrivit unui punct de observatie .astronomicã. circa... opt luni pe an, când sãlbãticia vânturilor, a precipitatiilor si a temperaturii scãzute de pe culmi îi obligã si pe ciobanii numeroaselor stâne din jur, sã coboare .la vale.!... si atunci... cum ramâne cu Observatorul Kogaionului?! Se rezumau pileatii lui Deceneu doar la .observatii estivale.?!...
