luni, 24 septembrie 2012

Misiunea Romania editia II (Melfior Ra)

Daca doriti sa calatoriti pana la marginea Universului (... si totusi Uunivesul este finit ... ) impreuna cu IISUS si Melfior Ra cititi editia a-II-a a Cartii "Misiunea Romania" (Melfior Ra ... http://melfiorra.ro/ ...)

Download tapet.BMP (333.6 KB)Privire de ansamblu

Mã aflu din nou în compania Învãtãtorului, pe aceeasi rampã de lansare existentã ca punct final al Piramidei Luminii Celeste, rampa de lansare spre Univers, spre lumile vãzute si nevãzute existente aici, în care suntem si noi, fãrâme de viatã si adevãr existential.
Învãtãtorul a spus:
Acum vom face o scurtã cãlãtorie, pentru o privire de ansamblu, asupra tuturor punctelor din Univers, despre care ai scris pânã în prezent în partea a treia a misiunii tale.
A apãrut Nava Nor si am pãsit pe acel norisor; imediat a început deplasarea, ridicarea si îndepãrtarea noastrã de Piramida Luminii Celeste si de Geea, apoi de Calea Lactee. Iatã, au început sã se vadã galaxiile vizitate nu demult, iatã roiurile de constelatii care parcã veneau spre noi, era o feerie sã privesti în trecere atâta mãretie a Universului, da, vedeam Universul, îl strãbãteam si simteam micimea fiintelor umane care se cred atât de importante si fãrã egal, si, vai nouã, cât suntem de mici în comparatie cu Cosmosul, de infimi si de neimportanti, si totusi, Constiinta Universalã Absolutã tine seama si de noi cei atât de neînsemnati la scarã cosmicã.
Astfel, gândind si privind mãretia Universului, ne deplasam cu viteze pe care nici nu sunt în stare sã le denumesc, ceva asemãnãtor cu viteza gândului si astfel, ne-am apropiat de Alfa Centauri. Iatã, încã o datã aveam sub privirea mea planeta Zov, o vedeam de la mare distantã, apoi, dupã o clipã, treceam în apropierea planetei Ref, tot asa, din mers, am vãzut planeta Arzex, cea asemãnãtoare oarecum cu Geea. Apoi ne-am îndepãrtat de Alfa Centauri si iatã cã nu a durat mult cãlãtorind printre astri si ne-am apropiat de Constelatia Orion. În apropiere, simteam vibratia Universului, a galaxiilor, a planetelor pe lângã care treceam si iatã cã planetele vizitate anterior îmi erau familiare, le simteam, le cunoasteam vibratia, iatã planeta Xer, de la mare distantã simteam acea cãldurã atât de familiarã nouã pãmântenilor prin asemãnarea acelei prezente cu acea cãldurã linistitoare pe care o simteam când eram în copilãrie la gura sobei, iatã cu ce mi-a venit în minte sã compar acea cãldurã atât de linistitoare.
Iatã cã si-a fãcut aparitia, parcã dorind sã se arate nouã, planeta Plivor, îi simteam de la mare distantã duritatea sticloasã a solului, vedeam acea culoare albastrã - verzuie cu strãluciri sticloase, apoi ne-am îndepãrtat de planeta Plivor si nu dupã mult timp a apãrut în fata nostrã Planeta Iubirii, minunata si inegalabila planetã Ivo. Ivorienii ne-au simtit de la mare distantã si au emis spre noi o undã, un flux de iubire purã care ne-a învesmântat si ne-a reamintit de clipele petrecute în compania ivorienilor. Ne-am îndepãrtat totusi de acea sublimã planetã a iubirii si am continuat cãlãtoria prin Univers. Iatã, nu dupã mult timp, am vãzut apropiindu-se sau mai bine zis ne apropiam de Galaxia Orvex, galaxie încã necunoscutã pãmântenilor, dar în curând se va face descoperirea ei. Am trecut si am vãzut de la distantã cele trei planete: Verde, Portocalie si Bleu. Apoi am mai mers câtva timp si am revãzut de la oarecare distantã Spatiul Sideral Ancestral; Nava Nor se rotea în asa fel încât noi cei din ea, în apropierea acestui Spatiu sã fim permanent cu fata spre el, asa s-a derulat apropierea noastrã de acest Spatiu; apoi ne-am îndepãrtat mult si, dupã câtãva vreme, dar un interval de timp terestru mult mai lung, ne-am apropiat de acel capãt al Universului de unde începe implozia si de unde se sfârseste explozia, apoi am început întoarcerea.
Mi se pãrea, în trecerea noastrã printre astri, printre roiurile de constelatii si galaxii, cã dacã as fi întins mâna, as fi putut mângâia acele stele, planete, nori gazosi si tot ceea ce existã în Univers. Simteam vibratia acelei planete, a fiecãrei galaxii si constelatii, simteam si stiam dacã am mai vãzut-o, dacã am mai vizitat-o cândva, unde mai fusesem simteam o undã, o vibratie cât de cât familiarã, o regãseam în mine, îi simteam rezonanta, stiam cã din apropierea fiecãrei planete îmi rãmãsese ceva în mine, si acel ceva rãspundea vibratiei acelui corp ceresc. În trecere pe lângã cele cunoscute mie le uram un bun rãmas si un gând de iubire si de pace. Astfel, am revenit din constelatie în constelatie, din galaxie în galaxie, ne-am apropiat de Calea Lactee, este asemãnãtor cu ceea ce simte omul, entitatea terestrã, când intrã pe strada lui, când vine de la muncã, o familiaritate si o regãsire a locului, a casei, a familiei. Asa am simtit când am intrat în spatiul cosmic al Cãii Lactee. Iatã, ne-am apropiat de Piramida Luminii Celeste si Nava Nor ne-a depus lin, cât se poate de lin, pe acea platformã a zborurilor intergalactice, interlumice, iatã la ce foloseste acea platformã. Este bine sã se stie cã acea platformã a fost folositã de-a lungul timpurilor, încã de la edificarea ei si pânã astãzi.
Despre planetele din Calea Lactee ce sã mai vorbim, le simteam la fel cum îti simti vecinii de apartament, nici nu trebuie sã mai vorbim despre ceva ce ne este atât de aproape, de familiar, încât le cunoastem toate cele bune si toate cele rele, toate obiceiurile si metehnele, si totusi datoritã necunoasterii celor care nu-si folosesc fortele latente de care dispun, ei, vecinii nostri planetari ni se par inexistenti desi existã, dar dacã nu si-au descoperit fortele care sã-i apropie de cei din apropierea lor, de vecinii lor, trãiesc asa parcã în inexistentã, si nici mãcar nu spun "bunã ziua" vecinilor, desi acelasi soare rãsare si pentru unii si pentru ceilalti.
La apropierea de Geea am fãcut o scurtã cãlãtorie si am efectuat o privire de ansamblu si peste cele patru piramide aflate pe Geea. Este vorba despre cele patru piramide în formã de cruce care detin anumite taine ce trebuie sã fie aduse la cunostintã pãmântenilor la anumite intervale de timp si în anumite conjuncturi ale astrelor ceresti.
Iatã, asadar, am vizitat din nou Piramida Nordicã. Am fost în interiorul ei, într-o încãpere numitã Camera Luminii.
Învãtãtorul a spus:
Vrei luminã? Comandã mental luminã si luminã va fi.
Am comandat mental sã fie luminã si am vãzut luminã. Atunci am privit împrejurul meu. În acea camerã de piatrã rece s-a fãcut luminã, am vãzut un piedestal de piatrã pe care se afla o veiozã, ceva foarte asemãnãtor cu o veiozã, care emitea o luminã foarte redusã.
Învãtãtorul, simtindu-mi / interceptându-mi gândul, a spus:
Comandã mental ca lumina sã fie mai puternicã!
Am dat aceastã comandã si, într-adevãr, lumina crestea dar odatã cu aceasta crestea si intensitatea ei, totodatã se mãrea si veioza în formã de boboc în floare, de culoare albã. Am dat din nou comandã si din nou, atât lumina cât si lujerul de floare cresteau si tot asa pânã când acea veiozã care la început era un boboc de floare acum era un lujer de circa 1.50 - 2 metri lungime. Din fiecare boboc de floare irumpea o tulpinã si alt boboc, si tot asa, pânã a ajuns la acea lungime si totodatã la o intensitate a luminii mult mai puternicã decât lumina unui tub de nyon. Apoi, Învãtãtorul a spus sã dau comanda invers si lumina a început sã scadã, scãzând lumina, scãdea si dimensiunea lujerului de cristal. Acea floare - veiozã era din cristal de cuart, asa a spus ghidul meu, cã este o luminã de cuart, este lumina pe care o foloseau atlantii în interioarele lor, si aceasta se aflã aici în Piramida Nordicã special spre a fi mãrturie despre civilizatia lor demult apusã. Am iesit apoi din Camera Luminii, dupã ce, bineînteles, am stins lumina, si, urcând pe scara în spiralã, am iesit pe platforma de deasupra Piramidei Nordice, apoi am continuat cãlãtoria, am vizitat doar de la suprafatã si celelalte douã piramide, Piramida Esticã si Piramida Vesticã, dar fãrã sã intrãm în ele, apoi ne-am întors pe platforma Piramidei Luminii Celeste.
Apoi, Învãtãtorul a spus:
Este bine sã se stie cã la intersectia crucii energetice telurice, care uneste cele patru piramide, se aflã o mare tainã. Taina despre care se va anunta la timpul potrivit.
Interceptându-mi gândul, a continuat:
Nu-ti face griji, chiar dacã vor cãuta sã descopere acea tainã nu vor afla atâta timp cât Constiinta Universalã nu doreste aceasta. Tainele acestea nu pot fi descoperite decât atunci când Divinitatea doreste si încã nu a sosit clipa desconspirãrii acelei taine. Toate vor fi descifrate numai atunci când le soseste timpul si nu altfel.
Iatã-mã din nou pe platforma Piramidei Luminii Celeste. Învãtãtorul, cunoscându-mi gândul (o undã de regret pentru finalul cãlãtoriei) a spus:
Cu aceastã cãlãtorie s-a încheiat partea a treia a misiunii tale, Melfior Ra, primele mãrturii ale celor scrise de tine vor apare în foarte scurt timp. Pentru început, mãrturia asteroidului, despre care ai scris în prima parte a misiunii tale, apoi mãrturia prin Piramida Luminii Celeste si apoi toate asa cum sunt prevãzute. Primele mãrturii le vei cunoaste fiind si tu în Planul Fizic, apoi le vei vedea din alte spatii, mai precis, din altã dimensiune. Bucurã-te si multumeste Divinitãtii Supreme Absolute pentru privilegiul care ti-a fost acordat, prin faptul cã ai fost aleasã pentru aceste cunoasteri, care prin tine trebuie fãcute cunoscute semenilor tãi din Planul Fizic. Trebuie sã stii cã acest privilegiu ti-a fost dat pentru credinta ta, credinta care te-a însotit de-a lungul tuturor vietior tale anterioare. Acesta a fost gestul de gratitudine al Înaltei Constiinte Universale pentru credinta ta, dar misiunea ta nu se încheie aici. Acum te asteaptã o binemeritatã pauzã si apoi din nou la... datorie. Vei fi din nou de mare ajutor omenirii în marea schimbare care a început si se aflã în plinã evolutie. Dar, despre toate acestea, în cele ce vor urma dupã o scurtã pauzã, dupã repaosul pe care trebuie sã-l faci pentru a porni la drumul care te asteaptã cu forte noi si fãrã influente din cele vãzute pânã acum. Încredere si credintã în cele ce vor urma si în Divinitatea Supremã.

Pace si Iubire tuturor cititorilor !